Bujorii sau ultima noapte a unui anotimp

Exista anotimpurile, dar pentru mine exista anotimpuri in anotimpuri. Primavara e anotimpul cel mai abundent in anotimpuri: anotimpul florilor de cires, anotimpul liliacului, anotimpul macilor, anotimpul trandafirilor, anotimpul magnoliilor, anotimpul bujorilor si tot asa.Sunt anotimpuri scurte incarcate de mireasma si culori, care se impletesc si se despart cu multa dibacie. Deseori cand vedem poze cu florile mari si frumoase ale bujorilor  in carti, presupunem ca sunt din zonele tropicale. Din fericire, natura a facut o exceptie cu bujorii. Desi traiesc in zone temperate, chiar in zone unde iarna este mai grea,nici frumusetea lor, nici mireasma lor nu este mai prejos ca a florilor tropicale. Asa ca o perioada scurta de timp pe an ne putem trezi in diminetile scaldate de mirosul atat de parfumat al bujorilor in casa.  Diminetile in care parfumul bujorilor se amesteca cu mirosul cafelei au un farmec aparte, iti vorbesc de vremea aceea nici calda, nici rece, cand vantul “iti bate” intr-o limba atat de cunoscuta la fereastra  si cand geaca din cui se intreaba ce parfum ai sa porti azi si ce esarfa o sa-i fie prietena pe cuier la serviciu. Apoi mai sunt si serile, cand te asteapta rabdatori in glastra, infasurati in propria mireasma, destul de mirati ca esti obosita, cand ei abia asteapta sa le schimbi apa ca sa inceapa joaca! Parteneri muti de vise, bujorii se intampla pentru noi in fiecare an! Se intampla repede, cat sa  faca  trecerea spre vara lina, dandu-ne noi  energii.