DIN LUMEA LARGACase si calatorii din lumea larga

Cula olteneasca, marturie a incapatanarii romanesti de a rezista!

Greceanu19Cula ( kule – turn in limba turca) este un conac fortificat  ridicat, incepand cu secolul 16, in zonele de ses din Oltenia si Muntenia  pentru a pune la adapost familia boierului si, la nevoie, copiii, femeile si batranii din satele vecine impotriva invaziei otomanilor.  In zilele noastre, in Romania mai exista in jur de 30 de cule, dintre care 3 in Arges, una in Teleorman, iar celelalte in judetele din Oltenia.  Adevarate comori ale patrimoniului,  aceste mici cetati, sunt, din pacate, prea putin puse in valoare intr-o tara care permite ca zgarie-norii sa fie construiti in calcanul catedralelor. Intr-o altfel de tara, cu mai mult respect fata de trecut si cu o abordare mai pragmatica a prezentului, un circuit turistic care sa includa culele ar fi adus, cu siguranta, foarte multi turisti romani si straini si, implicit multi bani care ar fi rezolvat problemele de conservare, de restaurare si chiar problemele litigioase ale acestor bijuterii arhitectonice. Culele sunt specifice Peninsulei Balcanice asa incat cladiri asemanatoare mai gasim doar in Serbia, Albania si cateva in Bulgaria.

Cula de mai sus este cula Greceanu din Maldarasesti, Valcea, la 3 kilometri de Horezu. Este cea mai veche cula romaneasca si,  alaturi de cula Duca si de Casa memoriala I.G. Duca, face parte din Complexul Muzeal de la Maldarasesti. Din pacate,  cula este in mijlocul unui scandal litigios pe care Consiliul Judetean incearca fara succes sa-l solutioneze de cativa ani incoace. Fiica adoptiva a Olgai Greceanu, ultima descendenta a neamului, a obtinut proprietatea in instanta in 2007,  iar acum autoritatile valcene ii platesc chirie si cauta de 6 ani, fara rezultat, bani s-o cumpere. Uneori ma intreb daca n-ar fi mai bine pentru aceste cladiri sa fie retrocedate si apoi vandute sub conditia ferma a restaurarii si pastrarii intr-o stare foarte buna decat sa agonizeze pe mana unui stat care se plange vesnic de bani.  Lasand nemultumirea la o parte,  poate ar fi bine sa va grabiti sa vizitati cula Greceanu cat inca se mai poate.:)  Mai ales ca are si o legenda foarte romantica.

Se spune ca, prin 1516,  paharnicul Nan ar fi construit pe mosia sa din Oltenia un turn de aparare cu ziduri groase si usi masive din stejari legati cu fier. Urmasul sau, Tudor Maldar, a fost capitan in oastea lui Mihai Viteazu. Dupa moartea voievodului, a cazut insa prizonier  in razboaiele pentru succesiunea la tron si a fost predat unui han tatar.  Ghinionul tatarului, fiica sa s-a indragostit nebuneste de Tudor Maldar si a reusit sa fuga cu el tocmai pe mosia din Oltenia unde au trait fericiti si au facut 7 copii. Chipurile Maldarasestilor se mai pot inca vedea pe zidurile bisericii construite in secolul 18 de nepotii capitanului Tudor,  Eva si Gheorghe. Casa a primit numele Greceanu pe la 1800,  dupa casatoria uneia dintre mostenitoarele Maldarasestilor, Maria, cu pitarul Costache Greceanu.

Cerdacul este elementul original arhitectonic care deosebeste culele romanesti de cele din restul Peninsulei Balcanice.  Este plasat la ultimul etaj si da farmec si gratie constructiei altfel extrem de solide si cu ferestre foarte mici.  La cula Greceanu, balustrada cerdacului are, pe doua laturi, cate 3 deschideri in forma de arcuri trilobale, iar in interiorul casei se gaseste o fresca pictata in 1934 de Olga Greceanu.

De remarcat ca usa masiva care duce in pivnita era o adevarata capcana pentru musafirii nepoftiti.  Desi seamana cu intrarea in casa, usa ducea spre un beci total izolat de restul cladirii, asa incat cine intra acolo, avea putine sanse sa mai iasa fara stirea proprietarilor. Daca adaug la toate aceste date si informatia ca mica fortareata se gaseste intr-o locatie incantatoare, printre maguri si valcele pline de flori si ciripituri, poate ca v-am convins s-o includeti in itinerariul urmatoarei vacante.

Pozele au ultimul cuvant!

Greceanu4Greceanu5Greceanu7Greceanu12Greceanu14cula greceanu fresca

 

2 Comments

Add a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.