DIN LUMEA LARGACase si calatorii din lumea larga

Acoperisul de stuf, din nou la moda. Argumente si avertismente

M-am tot gandit cu ce sa incep o istorisire despre stuf si am constatat ca diversitatea incredibila de utilizari, raspandirea geografica si peste timp, m-ar obliga sa dezvolt un tratat stiintific, un demers lung si plictisitor mai ales pentru cineva care vrea doar sa-si arunce peste casa o invelitoare ecologica.

Cu toate astea, tot o sa va rog sa suportati cele cateva detalii care dau un iz istoric folosirii acestei plante. In Egiptul antic, pe malurile lacului Titicaca sau in Dobrogea stuful este mereu prezent ca material de constructie. Apropos! Pana si teatrul londonez The Globe este acoperit cu stuf. Garduri, case, colibe sau barci se pot construi cu planta respectiva . Structura fiecarei tije este formata din serii de spatii etanse umplute cu aer. Inchei teoria batului de stuf cu observatia ca, fiind o planta acvatica, rezista foarte bine la umezeala si ca aerul din tulpina este un excelent izolator.

Bun. Acum ar trebui sa ma orientez mai concret spre utilizarea in constructiile de la noi.

Care este patria stufului aici? Delta Dunarii, evident. Stuful formeaza un adevarat ocean etnobotanic (etno pentru ca il folosesc toate etniile din Dobrogea si botanic pentru ca este evidenta apartenenta sa biologica) si a fost recoltat intensiv doar in perioada comunista pentru fabricile de hartie si pentru export. Grigore Antipa ( da, chiar cel care a creat muzeul celebru) a fost si director al Pescariilor Romane si incerca sa dea sens utilizarii pe scara larga a stufului din Delta, dar si din Lunca Dunarii si Balta Brailei. Tot el descrie in splendida lucrare “Pescaria si Pescuitul in Romania” utilizarea casnica a stufului, de la cabanele pescaresti din balta pana la invelirea caselor si saivanelor sau ghetariilor. Pana si pescuitul era reprezentat de o forma primitiva dar eficienta de prindere a pestelui in cotete de stuf in forma de inima. ( cine vrea sa afle mai multe gaseste aici cartea respectiva in format PDF: https://archive.org/details/PescariaSiPescuitulInRomania)

Intr-un raport scris de ambasadorul Austriei la Istanbul pe la 1790, acesta descrie o plimbare la gurile Dunarii. El infatiseaza si casele de la Sfantu Gheorghe ca fiind saracacioase si “ construite prost”. Normal ca, daca compari constructiile din Viena cu cele de la Sfantu, ramai cu un gust amar. Si totusi …

bw18bw28casa1cotet

Habar n-avea ambasadorul, in superioritatea sa teutona, ca acele case din pamant sunt de fapt niste constructii geniale. Casele la Sfantu Gheorghe cel putin, sunt construite fara fundatie. Acolo nu poti sapa in nisipul aluvionar pentru ca dai de apa freatica. Deci se face o platforma din piatra tencuita care are forma casei. Golurile se umplu cu spartura mare de scoici care sa impiedice sobolanii sau alte rozatoare sa intre in casa. Pe stalpi de lemn se aseaza leaturi tot de lemn si se fac pereti din stuf. Acesta este bulgarit cu lut la interior si exterior si se netezeste chirpiciul. Se obtine astfel o structura usoara si mai ales elastica cu pereti super izolatori. Nu mai ramane decat s-o acoperi cu stuf.

IMG_2371bis

Sunt doua feluri de a acoperi cu stuf o casa. Antipa descrie astfel :

“ a) Stuful asezat romaneste, adica punandu-se stuful in intregime cu spicul in sus, spre creasta casei, si anume sau intr’o singura patura sau in mai multe randuri.

camuflaj

  1. b) Stuful asezat nemteste, adica cu stuful tuns. Acest din urma invelis este mai durabil si se numeste invelis cu “stuf solzit “. Acest mod de asezare a stufului fiind mult mai costisitor, se pune numai la constructiile mai solide, ca Cherhanale etc.”1

Nu o sa insist pe tehnicile constructive din Dobrogea pentru ca si aici avem o vasta colectie de idei determinate de materialele locale si specificul solului. Vreau, insa, sa ma concentrez pe acoperisurile de stuf,  foarte “eco” si la moda in ultimii ani.

Un acoperis de stuf bine realizat tine  cam 20-25 de ani fara nicio interventie. Important este ca mesterii sa aiba experienta. Din pacate, costul este ridicat la manopera, de aceea multe case din Delta sunt inca acoperite cu periculoase placi de azbest ondulat sau tabla. Este foarte simplu sa dai sfaturi estetice despre cum ar trebui sa arate casele din Delta (fara termopane sau cu termopan cu rama din lemn si obligatoriu acoperisuri din stuf) fara sa existe un plan national de subventionare a acestei investitii. Ati fost vreodata in Delta Dunarii iarna?

Sunt alte elemente importante de care trebuie sa tineti cont cand va acoperiti casa cu stuf.

Desi izoleaza minunat ( vara tine racoare, iar iarna caldura se mentine placut in casa) stuful este foarte inflamabil. In momentul in care se aprinde nu mai poate fi stins cu nimic. Structura tubulara transforma acoperisul intr-o orga de foc. Bucati intregi de jar si scantei sunt ridicate in aer. Acestea plutesc arzand pe distante mari si pot incendia si alte locuinte sau dependinte acoperite cu stuf. Am asistat la asa ceva si nu este un spectacol placut. Dar ca sa nu va tai cheful de a merge pe solutia unui acoperis superb, batut, tuns, frezat si tesalat “nemteste”, va anunt ca toata lucrarea se poate ignifuga. Exista un produs care dizolvat in apa se imprastie sub foma de spray pe toata suprafata acoperisului si care intarzie un potential incendiu suficient timp ca sa evacuati casa. Produsul (care se importa si la noi) se numeste Magma FireStop SBP 10 ( cam 8 euro/kg fara TVA), este recunoscut de societatile de asigurare din tarile europene care folosesc stuful frecvent si a fost utilizat la noul acoperis al teatrului The Globe din Londra. Pentru a spori izolatia termica dar si anti foc, sub patura de stuf se aseaza placi de vata bazaltica ignifuga cu o folie de aluminiu deasupra.

Cateva sfaturi de bun simt trebuie sa vi le dau! Nu plasati “gratarul’ aproape de casa; verificati daca vecinii au surse de foc apropiate, instalatia electrica si mai ales de iluminat trebuie executata perfect si departe de acoperisul de stuf. Nu aruncati tigarile aiurea si nu folositi artificii sau “lanterne chinezesti” sau lampi cu gaz. Incercati sa va convingeti vecinii ( “cu frumosul”, daca se poate) sa se abtina la petreceri sa va incendieze casa. Asigurati casa la o agentie serioasa!

Ma uitam zilele astea cam cat mai costa balotul de stuf si am vazut ca preturile variaza intre 4 si 6 ron. Daca va acoperiti casa “romaneste” o sa va coste mai ieftin in ciuda durabilitatii.

Un ultim sfat. Incercati sa antamati lucrarea din timp. Mai toti meseriasii, cu toata criza mondiala, sunt plecati la munca aiurea prin Europa. Lucrarile cu stuf se cauta mai ales in Marea Britanie, Germania si tarile nordice.

Cand acoperisul e gata, trimiteti pozele sa ne bucuram si noi!

Spor!

casa2flower powercraniuIMG_2372IMG_2373IMG_2374IMG_6724IMG_6731IMG_8067IMG_7892stufvara

 

2 Comments

Add a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.